Una din puţinele zile în care parcă nu am crezut în favoriţii mei, a fost după meciul din Polonia. Rar fac asta. După manşa tur m-am grăbit, ca mulţi alţii să cânt prohodul HCM-ului. Dar între timp, a fost derby-ul cu UCM Reşiţa, un meci pe care l-am trăit bineînţeles la cote maxime..M-am bucurat pentru Rudi, l-am..apostrofat pe Popescu.. l-am adulat necondiţionat pe Toma. Şi am câştigat! Toată săptămâna am aşteptat meciul retur cu Kielce. Infernul Sălii Sporturilor a fost clişeul câştigător, adică al 8-lea jucător de pe parchet! Laurenţiu a jucat, deşi era accidentat, a şi marcat de două ori, ceea ce dovedeşte încă o dată devotamentul lui pentru această echipă. Toţi au fost fantastici azi, în special portarii. Amândoi de data asta. Şi Rudi, şi Popică, au demonstrat că nu degeaba naţionala se bazează pe ei! Văd că Prosport-ul spune că a fost dramatic. Nu e adevărat! A fost frumos ca o zi de toamnă! O calificare meritată şi muncită, pe care o aşteptam cu toţii! Nici nu mai contează scorul acum. Echipa asta e câştigătoare! Mi-a mai câştigat încă o dată inima! Mulţumesc, băieţi!
